În campanie la Moțăței

Din țările calde, într-o țară și mai caldă ... Oltenia.

La 25 km de Calafat și aproximativ o oră de Craiova, își duc viața locuitorii comunei Moțăței.

Încă de când eram în Tenerife, s-a anunțat o campanie de predicare de două luni în România, în teritorii nelucrate încă. La această campanie erau invitați să participe martori vorbitori de limba română din toată lumea. Am dat curs invitației, și iată-ne repartizați de filială în ... Oltenia.

Zona e foarte săracă iar oamenii muncesc din greu, mai ales în agricultură. Pare o altă țară. De fapt pentru a supraviețui, majoritatea familiilor au câte un “sponsor” peste hotare, adică un membru care lucrează în străinătate și le mai trimite bani.

Pentru noi încântarea a fost că am intrat într-un teritoriu virgin.  Așa că reacția oamenilor a fost extraordinară. S-au inițiat multe studii biblice, iar unele persoane au venit deja la întruniri.

E adevărat că toți ne-am confruntat și cu unele încercări. Pe lângă temperaturile foarte ridicate, ne-am bucurat din plin de pureci și gândaci. Monica era o reușită portretizare a bietului Iov, plină de mușcături pe tot corpul. Dar satisfacțiile din predicare meritau tot efortul.

Iată unele experiențe de-ale noaste și de-ale fraților care au lucrat aici împreună cu noi...

A venit la poartă cu Traducerea lumii noi

L-am rugat pe un domn să-și aducă Biblia să-i arătăm ceva în ea. Spre uimirea noastră a venit la poartă cu ... Traducerea Lumii Noi. Cum e posibil ?!? Că aici e teritoriu virgin. N-au mai fost martori. Ne spune că a studiat Biblia cu martorii 6 luni în Spania. A fost bucuros să continue studiul. Treptat am aflat că multe persoane din zonă au studiat în alte țări. Acum chiar vor reveni în țară unele surori de aici care  studiat și    s-au botezat în Italia.

Copii se ceartă pentru “Cartea mea cu relatări biblice”

După  ora 17 oamenii ies în fața casei și stau la taclale. Fiind mai mulți adunați, le depunem mărturie colectiv. La o poartă, unde erau două familii, 3 adulți și patru copii, le-am oferit cartea mea cu relatări Biblice. Una din fete a luat-o și a început să citească cu voce tare câteva lecții în timp ce toți ascultau.

Săptămâna următoare când am revenit, am înțeles că se cam certaseră a cui să fie cartea. De fapt o fetiță mersese în vecini, la familia care obținuse cartea și citise jumătate din ea deja. Să vedeți bucuria ei când a văzut că-i adusesem și ei o carte.

 “Martorii au o blandețe aparte pe care n-am mai întâlnit-o la alte religii ”

Acestea sunt cuvintele unei doamne care ne-a oprit pe o uliță și cu care am și început un studiu biblic. Tot ea spus “Știu că doar martorii merg din casă în casă”. Chiar a venit de câteva ori la întruniri. 

 „Scrieți-ne numele lui Dumnezeu pe o hârtie să nu-l uităm “

Majoritatea rămân uimiți când le arătăm chiar în bibliile lor care e numele lui Dumnezeu. I-am încurajat să-l folosească în rugăciunile lor personale, că lui Dumnezeu îi face mare plăcere. Unora le-au dat lacrimile, alții au spus că de emoție lis-a ridicat părul pe mână. Iar alții ne-au pus să le scriem pe o hârtie ca să nu uite și să-l folosească.

“Sunteți profesoară?”

În timp ce eram în parc, Monica se uita la copii ce se jucau acolo și-mi spune: Mi-ar plăcea să vin și să-i învăț aici. Un copil cu auz foarte bun o și întreabă: “- Sunteți profesoară? „. „ Da, îi învăț pe oameni lucruri din Biblie”. În timp ce-i povestea episodul cu potopul din zilele lui Noe, mai mulți copii din parc au uitat să se mai joace și ascultau captivați cu gura căscată.

Preotul întreabă "ce înseamnă Iehova?"
În unul din satele de lângă Moțăței, un bărbat tânăr, dar cu o barbă bogată e abordat de Monica. Ea nu și-a dat seama că e preotul, ci a crezut că poate e un tânăr mai excentric, cu barbă deasă. Dar au avut o discuție foarte frumoasă. A dorit să știe semnificația numelui Iehova, cum e finanțată lucrarea, a luat publicații și a spus că se va uita pe site. Ne-am bucurat de atitudinea și discuția frumoasă.

 



















Seara când vecinii ies în fața caselor, se poate predica la ... șapte deodată!

Experiențe relatate de Niki și Patricia, un cuplu de pionieri italieni:

Continuă studiul la 1700km

După ce au început un studiu cu un bărbat, acesta le spune cu regret că la sfârșitul săptămânii trebuie să plece în Italia la muncă. Cuplul îl întreabă: Unde mai precis? În Fiumicino, un mic orășel de lângă Roma. Nu se poate!!! Frații noștri erau chiar de acolo, din Fiumicino, urmând să se întoarcă peste câteva zile. Așa că au început un studiu în Moțăței, urmând să-l continue de săptămâna viitoare în Fiumicino, la 1700 km distanță.

Rugăciunea unei doamne este ascultată

În prima zi de lucrare au oferit un studiu biblic gratuit unei doamne. Imaginați-vă uimirea și bucuria ei, pentru că de puțin timp primise o Biblie de la o prietenă. Dar nu se descurca. Așa că s-a rugat lui Dumnezeu să-i trimită pe cineva care s-o ajute s-o înțeleagă. Acum rugăciunea i-a fost ascultată. Chiar de la prima întâlnire a învățat să caute în Biblie versetele, așa că se pregătea singură pentru fiecare studiu. Acesta s-a ținut aproape în fiecare zi.

O familie întreagă e gata să studieze

Mergând din casă-n casă, au lăsat broșura “ O veste bună” la o familie cu 4 copii. Când s-au întors, au constatat că-i așteptau și i-au primit în casă. Au luat diat broșura și Biblia lor și s-au așezat lângă ei, gata să studieze. Le-au spus că au dorit întotdeauna să învețe din Biblie, dar se mutaseră în Moțăței de puțin timp și nu știau la cine să apeleze pentru a-și satisface dorința.

Copii ne ajută în lucrarea de predicare

Pe o stradă, un grup de copii a venit spre ei să afle mesajul pe care-l vesteau în sat. Au stat cam un sfert de oră cu ei, citindu-le câteva versete și învățându-i care este numele lui Dumnezeu. Pe urmă și-au continuat lucrarea din casă-n casă. Dar surpriză. În timp ce cuplul era la o poartă, copii alergau la următoarea pentru a-i chema pe locatari și a le explica despre ce e vorba. Când ajungeau frații, “pământul era deja pregătit” iar ei făceau “ vizita ulterioară”. Nu mai erau necesare introduceri amănunțite, ci treceau direct la subiect. Le ofereau chiar informații utile, cine nu e acasă și la ce oră îi puteau găsi.

Un pastor își schimbă atitudinea

Un pastor penticostal local ce are 14 copii era supărat că două fete de-ale lui au devenit martore în Italia. Așa că a avut unele discuții în contradictoriu cu ele manifestând o anumită opoziție. Surorile sunt chiar din congregația Fiumicino, de unde este cuplul de italieni. Știind că vor predica în Moțăței, i-au dat adresa tatălui lor. Aceștia l-au vizitat și au purtat o discuție frumoasă. La plecare le-a dăruit multe legume, roșii, pepeni… Dar surpriza cea mare a fost ziua următoare când au aflat că le-a sunat pe fiicele lui din Italia și plângând le-a spus că și-a dat seama ce fel de persoane sunt martorii și a regretat că a avut o opinie greșită cu privire la ei.

O doamnă își schimbă atitudinea

Pe o stradă mai mică, unde arau adunați mai mulți oameni, i-au salutat cu intenția de a le depune mărturie. Dar nu au reușit, pentru că o doamnă din mijlocul lor i-a oprit și le-a spus direct să plece. Au rămas calmi și au răspuns cu amabilitate că-i apreciem pe săteni că sunt persoane credincioase, harnice și de treabă. După care i-au salutat și au plecat. Frații și-au continuat lucrarea din casă-n casă, bineînțeles fără să sune la doamna respectivă. Însă de departe au vâzut-o că-I urmărea cu privirea. S-au gândit că poate mai e supărată pe ei. Dar după o clipă au fost surprinși să vadă că vena spre ei cu o farfurie plină cu bucăți de pepene. Ne-a servit și a vorbit foarte amabil cu ei. Era modul dânsei de a-și cere scuze. Amabilitatea fraților o mișcase și i-a schimbat atitudinea.






Cu Niki și Patricia

     Cine a spus că suntem serioși ?

Țara pepenilor...

... îi primeam în lucrare destul de des de la oameni alături de roșii, castraveți și ardei:

Fotografii cu unii dintre mulții frați care au fost implicați în campanie:

La întruniri cu ei...

... la masă cu ei...

Sau în destindere ... la Craiova de exemplu:

... cu Elena, Diana, Julia și Sara.
... cu Mihai
....cu Luca.
... și alții.

Sau la Calafat, cu podul spre Vidin:

Poze diverse:

Standul din Băilești

...cu Marina, Magdalena, Massimilliano, Emanuele și Florin

Un "britanic" rătăcit prin Băilești

O păpușă made in Oltenia.

O căruță ce nu se mulțumește doar cu un cal putere.

La balconul apartamentului unde am fost cazați, un guguștiuc a clocit două ouă. Unul s-a dovedit roditor și a eclozat un puiuț. În termen de o lună a și zburat.

Peisaje de Oltenia:

Concluzia pe care am tras-o e că într-adevăr e mult de lucru în Oltenia din punctul de vedere al predicării. Se pot iniția multe studii biblice, iar frații locali sunt puțini.
Dar reala încurajare am primit-o noi, întâlnind o mulțime de frați zeloși și adânc implicați, români, italieni și spanioli care au depus împreună o frumoasă mărturie. Merită cel puțin o lună pe an făcută o vacanță de genul acesta, că te îmbogățește. Sau...mai există posibilitatea mutării acolo pe termen mai lung. Fiecare decide...